Vladimirescu Reloaded

<Postul vine tarziu din cauza unor defectiuni tehnice.>

Prima oara a fost revelionul. Atunci ei au organizat si noi am fost oaspeti. Vorbesc, evident, despre cei din C. Acum intamplarea s-a repetat, doar ca in rolul organizatorilor am fost noi, cei din D, iar ocazia nu a mai fost trecerea dintre ani, ci sarbatorirea glorioasei zile a muncii, adica 1 mai. In loc sa stam sa muncim mai cu sarg si pofta…NOT, noi mergem la padure ca tot omul, cu mic, mare, topor, drujba, echipament de karaoke, “ruleta”, bere, vin, vodca, cort, izopren, saltele, 4 costume de baie si lista poate continua, dar ma gandesc ca stiti si voi ce trebuie sa luati cu voi cand mergeti in excursie. Sa nu uitati de gratar, ca fara el salivati. Sau mancati soparle ca e plin de ele.

Plecarea a fost udata cu o ploaie scurta de primavara-vara, cu menirea de a ne descuraja, dar fara rezultat. Ajunsi la locul de desfasurare a actiunii, adica padurea de langa Vladimirescu, respectiv, vis a vis de Alunis, exact in locul in care am campat si anul trecut, cu acceasi ocazie. Daca v-am pierdut, uitati-va pe Gugal Earth. Poate ne-ati fi gasit. Nu o sa va relatez chestiile tipice, friptul gratarelor, mititeilor, mai mult sau mai putin arse, cartofilor, mai mult sau mai putin imbibati in ulei, caratul lemnelor, mai mult sau mai putin grele si ude, perfecte pentru a incinge focul, montatul corturilor. La partea cu montatul cu un singur cort am avut problema, cu marele cort de circ.

Probleme au fost doar din partea vremii. Adica a plouat exact atunci cand nu era necesar. In momentul in care faceam gratare, ploaia a izbucnit brusc. Noroc ca eram langa foc si nu imi era exagerat de frig. Mai tarziu ne-a intrebat cineva daca nu dorim o umbrela doua, in caz ca ploua prea tare. Iti multumim. Alt moment adecvat ploii pentru a pica a fost chiar in seara zilei de 1 mai, cand adunati toti in jurul marelui foc,dupa cina, pregatiti sa ne astamparam setea, am simtit picaturi reci in crestetul capului… . Noroc cu marele cort, unde am incaput toti, mai mult sau mai putin comod, in cortul propiu zis sau antreul acestuia. Doar in antreu ploua. Am apucat sa ne intoarcem la foc dupa o ora de ploaie intensa, chiar daca pe jos era ud. Chiar si lemul ud arde, sau macar scoate fum.

Tot timpul cand organizam chestii din astea, de fiecare data dam gres cu cantitea de mancare, respectiv provizii. Ciudat, de fiecare data cumparam mai multe, doamne ajuta. Anul acesta am zis ca facem doar o masa calda pe zi, iar restul hrana de student, pateu, cascaval, paine si ceai. Sa nu uitam ca cei care prepara mancarea, acuza o scadere a apetitului, adica mananca mai mult fum si mai putina mancare. Schimb avantajos, parerea mea.

In final, multumim Oanei pentru ca ne-a incantat cu povesti cu ‘nea Romi, celor 2 care au jucat fotbal la 6 dimineata, Alexandrei ca ne-a lasat sa dormim, Mirunei ca a ras la absolut orice si din orice, Crinei ca ne-a facut de mancare (frigarui :X:X), tuturor de participare si mie, pentru ca in sfarsit am reusit sa postez.

P.S. : “I think this is the beginning of a beautiful friendship.” De fapt nu poate fii inceputul, e unul din episoade. Speram sa reeditam la anul, Vladimirescu Revolution, in aceasi formula.